Unde ne sunt valorile?Noi, noua generatie, ce principii de viata avem? Dupa ce ne ghidam? Mai e familia o institutie? Mai exista cupluri unite din dragsote si nu din interes? Mai au sentimentele vreo valoare in ziua de azi? Traim prea repede si uitam in fuga noastra “nebuna”, ca suntem oameni. Uitam cine suntem, uitam sa iubim si daca o facem , ne e rusine si ajungem sa ne ascundem dupa niste masti inventate, banale si total nefolositoare. Uitam sa traim, ne uitam valorile si ne consolam cu gandul ca scopul scuza mijloacele. Credem ca orgoliul si mangaierea ego-ului sunt cele mai importante. Devenim falsi, devenim niste animale care alearga dupa prada si la sfarsit cand tragem linie….Un suflet gol , plin de regrete !!!!!! Acum, vreau sa stiu: De ce facem toate astea?
Lost in translation….
E dimineata……” A venit spre mine si m-a luat de mana. Era toata imbracata in alb si ma tinea strans. Mi-a sarutat buzele si mi-a spus ca nu mai pleaca. Era atat de pura, de senina, de frumoasa si doar a mea. Soarele ii lumina parul blond ravasit si ochii verzi in care ma pierdeam mereu ca un copil . Statea in fata mea si pentru prima oara simteam ca inima sta sa-mi sara din piept. Dintr-o data, totul era alb in jur… camera …asternutul, privirea senina, asa cum o stiam iar zambetul…zambetul ei dulce cu care ma trezea in fiecare dimineata era……..Eram atat de emotionat. Am cuprins-o intre palmele mele si i-am sarutat buzele dulci de care imi era asa de dor……. apoi am continuat sa o savurez particica cu particica. Era ceva magic, o simteam in toti porii, vibram cu ea, tremuram din toate incheturile si ea tremua in bratele mele. Parca se unisera 2 suflete intr-unul singur. Am iubit-o, am iubit-o acolo, atunci, asa cum nici eu nu am stiut ca pot sa iubesc . Era a mea si doar a mea, femeia vietii mele!!”….E dimineata si patul este gol. Pleaca grabit spre birou si isi spune in gand : “A fost atat de real ca inca simt un nod in gat cand imi amintesc. Am nevoie de ea … Nu vreau sa fiu penibil, nu am sa o caut. Abia astept sa o visez din nou, macar in vise e doar a mea.”
Lectie de viata!
Exact cand viata mea era perfecta, sau cel putin parea a fi perfecta.Baaannggg!!!.Lumea mi-a fost zdruncinata de 3 vesti proaste venite toate intr-o zi. Aaaa si era o zi de marti,ceea ce teoretic vorbind este mai mult decat pot eu duce, decat poate oricine duce. “Ajutorrrrrrr!!!!” era cuvantul pe care il puteai citi cu usurinta pe fata mea.Dar sa incep cu inceputul…. M-am trezit dimineata(cu greu), ca in orice alta dimineat, am blestemat ceasul desteptator, cand am vazut ca suna de 30 de min si eu nu-l auzisem.:) si am inceput sa ma imbrac la foc continuu. Am zbughit-o spre birou fiind in intarziere ( ca de obicei) si dupa ce am impartasit impreuna cu “prietenii” mei din trafic “toate cele bune”:), pentru ca toti ne grabeam, am ajuns la birou. Repede cafeluta si salata de fructe ca in fiecare zi , apoi la treaba. Pe la mijlocul zilei, mergem la sedinta de departament.La sfarsitul acesteia mi se spune sa raman inca 5 min. Sunt instintata foarte direct ca de Luni colaboarea cu firma mi se incheie.Ati simtit vreodata cum e sa cazi de la etajul 90 in GOOOLLL, fara sa fie nimeni jos care sa te prinda????Eu da. 2 lacrimi mi s-au scurs pe obraz independent de mine. Am intrebat daca este vina mea. Mi s-a rapsuns ca se fac restructurari in toata compania si nu e vorba de mine personal. Am incercat sa-mi revin cat de cat, fiind de altfel foarte afectata si am iesit din birou, cand……Suna tata sa ma instiinteze ca am primit acasa o amenda ( cu o suma colosala) si ca imi va fi retras carnetul de conducere. “Baaannngggg!!!”; se poate ceva mai rau de atat? Raspuns: DAAAA!! Imi vine factura de telefon pe care este trecuta o suma cu muuuuulllllllllttttteee zerouri.WHATT???….NUUUUUUUUUUUUUU!!! Deci sa recapitulam: nu am job, nu voi mai avea carnet, am datoriii, aaa si mai e si marti. Cate probleme am zis mai sus, doar 3????…aaaa rectific, sunt mai multe…Aaaaaaaaaaaaajutorrrrr!!! Imi sun prietenele care ma incurajaza ca de obicei: ” Lasa ca un sut in fund e un pas inainte.”" Poate ca o sa-ti gasesti ceva mai bun” “Toate au un sens in viata!”. Degeaba, toate trec pe langa mine. Ma duc si ma inchid in casa. E prima oara cand simt ca varsta adolescentei a trecut si trebuie sa fac ceva pentru mine, dar nu stiu ce. Imi doresc sa adorm si sa ma trezesc peste un an, doi, maritata cu un copil, cand toate s-ar fi rezolvat. Adorm, ma trezesc. Adorm, ma treezesc.Visez cum cad in gol de la etaj, visez cum zbor, iar ma trezesc (asta macar e de bine), visez monstrii si uite asa pana dimineata. E o noua zi!!..Pfiuuu… Aflu ca am un interviu la o firma partenera. Interviul e maine, eu sunt bucati. E in PR si Comunicare, exact ce voi studia la anul.O fi de bine, ma gandesc!!!Trebuie sa-mi revin, dar nu sunt in stare de nimic. Resuscitareeee!!!! (urlu in gand), cand Ding!Sunt chemata in biroul sefei mele care ma ia la o discutie generala de viata, incearca sa ma remonteze (ce dragut din partea ei) si chiar reuseste putin. Apoi primesc un telefon de la cel mai minunat barbat din viata mea: TATA (e cine credeati acum?, chiar aveam nevoie sa-l aud.Mereu ma linisteste).Vorbim vreme de 30 min. Imi spune ca asta e frumusetea vietii, ca daca nu ar fi si necazuri nu as simti ca traiesc si imi spune ca el va rezolva problema daca interviul iese prost (da, el este SUPERMAN-ul meu de mica). Inchid cu el si sunt invitata la masa la niste prieteni, care ma ajuta sa invat pentru interviu si sa-mi completez CV-urile , “just in case”. Deja ma simt mai bine. Ma indrept spre casa cu ganduri mai bune si astept sa sune ceasul si sa ma indrept catre interviu. Ajung la interviu, foarte emotionata. Ajung mai devreme ( va rog, in cazuri exceptionale stiu sa fiu punctuala). Incepe interviul. TEST!!…What???Ce test???” “Redacteaza un comunicat de presa si descrie-mi cum ai organiza un eveniment!!”…pfiuuuu…
Pentru obtinerea acestui job ii multumesc Mirelei ca exista.Scriu despre lansarea primei ei colectii, si despre organizarea evenimentului. A si daca vreti sa stiti e vorba de Mirela Diaconu (God Bless U girl!!)YESSSS!!!! E o dimineata de joi minunata. Plec spre birou. Imi suna telefonul. Unde l-oi fi pus???. E tata. Ii spun ca am luat interviul si imi raspunde ca stia si nici nu si-a facut probleme.” Ce tare e!”, ma gandesc. In fine, imi mai zice ca a vorbit cu un avocat si ca se va rezolva si problema cu carnetul si amenda. “Doamne ce noroc!Traiasca zilele de joi!…Aleluiaaaa!!!…”, imi spun in gand. E prima oara cand rad pe saptamana asta.
Concluzia : am un nou job, ma mut in casa noua (asta am uitat sa precizez), amenda si carnetul se vor rezolva si factura la telefon o voi plati, acum am job:)))) . Morala este ca da,vorbele din batrani nu sunt degeaba :” Un sut in dos e un pas inainte!”,” Un necaz nu vine niciodata singur! “si ” Tot raul spre bine! “ , credeti-ma sunt testate 
. Imi vine in cap un slogan si sper sa nu fiu acuzara de plagiat dar “Viitorul suna bine!”:))
Scrisoare pentru Tine…
Mi te-am imaginat de o mie de ori, alte ori te-am visat, uneori doar am sperat ca o sa apari maine…
In unele dati erai blond cu ochi albastri, alteori erai brunet cu ochii negri. Azi esti TU, cel care-mi va schimba viata, care ma va face sa tremur de emotie la fiecare atingere. Cel ce va stii din prima limbajul inimii mele si pe care il voi iubi pentru ca imi va face sufletul sa zambeasca. Cel ce ma va iubi azi mai mult ca ieri, maine mai mult ca azi. Stiu ca esti acolo undeva doar ca nu ne-am intalnit si daca trebuie sa fie un vinoat atunci e timpul.
Continuati drumul, am sa apar pe cararea vietii tale. Daca nu azi, maine, sau poate poimaine si daca nu apar, cauta-ma in toate femeile pe care le intalnesti, eu am sa astept. Ma vei recunoaste dintr-o mie, eu o sa-ti recunosc privirea, stiu ca e blanda. Nu te-am vazut inca dar stiu ca esti tot ce mi-am dorit. Astept sa vii sa ma rapesti dintr-o lume uscata, pustie si plina de prejudecati, sa ma duci in lumea ta, plina de soare si flori, cu cer senin, uneori poate cu nori si ploi, dar sunt sigura ca ploile intretin viata naturii tale iar soarele lumineaza cararea vietii tale…
Astept sa te invat ca pe un cantec, ca pe o poezie si sa-ti recit versurile in fiecare zi, in fiecare seara, doar pentru ca te astept de atata vreme…..
Comorile mele…
Cineva m-a intrebat azi:“Ce faci cand realizezi ca ai facut nu una ci un million de greseli si ca ai vrea sa dai timpul inapoi dar nu poti, deoarece timpul merge doar inainte, nu si inapoi???????”
Initial m-am blocat, stiam ca aceeasi intrebare m-a chinuit si pe mine multa vreme acum ceva timp.
I-am raspuns ca nimic nu e intamplator in viata si cred ca toate se intampla cu un scop. Da, e adevarat ca Dumnezeu ne da viata si noi ne facem destinul, insa sunt convinsa ca pe ici pe colo D-zeu intervine si unele lucruri, bune sau rele in cursul vietii pur si simplu asa trebuie sa fie. Greselile fac parte din noi, din cine suntem azi si nimeni nu are dreptul sa ne judece. Asa cum zice vorba “ sa arunce primul cu piatra cel ce nu agresit”. Sunt convinsa ca daca nu as fi facut anumite greseli , nu as mai fi cea care sunt astazi, in sensul ca nu as stii sa fac diferenta intre bine si rau, nu as stii sa privesc dincolo de aparente si sa iau deciziile cele mai intelepte. Nu as stii ce vreau si nu m-as diferentia cu nimic de toti ceilalti. Greselile mele sunt comorile mele, asa cum realizarile sunt tot niste comori . Insa noi ca indivizi suntem compusi din bune si rele. Asa cum unii avem ochii superbi dar picioarele scurte, unii avem parul des dar mainile groase, insa per ansamblu suntem frumosi, minunati. Asa cred ca si sufletul, personalitatea sunt compuse din bune si rele, care atunci cand tragi linie se intrepatrund perfect si contureaza omul care esti azi: complex, indecis uneori, artagos alteori, bland azi, rautacios maine, inventiv si as putea sa continui la infinit.
Cred ca greselile de azi aduc realizarile de maine, ca trebuie sa-ti accepti greselile si sa le privesti ca pe ceva constructiv, ceva ce te-a schimbat si te-a facut azi mai puternic, mai matur, mai diferit de restul lumii. Cine te va aprecia si te va iubi, te va accepta cu totul, cu greselile tale mai ales. Pentru ca va stii ca azi esti unul dintre norocosii care stiu sa faca diferenta , care stiu cand sa spuna DA si cand sa spuna NU.
Asa ca daca ai gresit ieri, zambeste azi ca maine vei putea lua decizia corecta.
Enjoy!!
Nici nu stiu cum sa incep. Mi se par asa de banale inceputrile si prezentarile ”Buna!Eu sunt…o balerina, doar in vise!”:)))…In general mi-a placut mereu sa ies in fata, e acum sunt “low profile”. Am zis s-o incerc si p-asta:). Azi mi s-a inatmplat ceva extraordinar, imi cautam username-ul si toate pe care le alegeam erau luate deja…Va sa zica, avem ffff multi scriitori in lumea asta:))). Dar sa revin, am facut un test. Mi-am sunat toti prietenii pe care ii am de mai mult de 1 an inclusiv familia si le-am zis sa me descrie in 2 cuvinte.Apoi am pus pe foaie toate cuvintele si asta a iesit “Ballerinaonheels”..m-a lovit asa deodata si mi-a placut mult. Enjoy!!:))
